Salutare, cititori.
Revin cu acest ultim articol din această serie de final de an și început de an nou cu câteva review-uri de jocuri mai noir, dark sau, să spunem, mai tenebroase. La final, rezultatul poll-ului despre jocul ales de voi pentru a fi revizuit luna aceasta.

Batman: Arkham Asylum
Pe lângă alți supereroi, singurul joc Batman pe care-l știu era un joc bunicel, lansat cam în perioada dintre milenii, dar care ajunsese în scurt timp depășit de performanțele grafice tot mai solicitante ale altor jocuri. Asta până în 2009, când cei de la Eidos au lansat Batman: Arkham Asylum, primul joc al seriei Arkham care a ajuns chiar jocul anului action/adventure, în acel timp. L-am terminat nu o dată și pot să-l recomand nu doar fanilor cavalerului cu pelerină neagră, ci tuturor adepților genului action/adventure. Povestea e bogată, gameplay-ul e bun spre foarte bun, bazându-se mult pe stealth, fiind o delectare să fii pus în postura Omului-liliac când te sui pe țevi, clădiri sau gargoili de marmură, pândindu-ți prada, în timp ce inamicii se plimbă dezorientați de colo-colo neștiind de unde vine pericolul. Cei care au jucat Assassins Creed știu la ce mă refer.
Despre boși, găsim câțiva adversari clasici ai lui Batman, dintre care Killer Croc, Joker, Harley Quinn, Poison Ivy sau Ra’s Al-Ghul. Dintre aceștia doresc să-l remarc cu precădere pe Scarecrow. Un bos ce se ocupă cu fricile, având un ser sau gaz ce instigă frică în oricine îl inhalează, ajunge la un moment dat să-și transceadă rolul până la a ne pune întrebări cum ar fi: care e cea mai mare frică a unui gamer? Să ți se strice placa grafică? Sau să reiei jocul de la început, căci poate ți s-a stricat o salvare?

Batman: Arkham City
După doi ani de la primul Arkham, apare al doilea joc din serie, Batman: Arkham City. Dr. Hugo Strange are un plan de a ține deținuții din Arkham într-o parte a orașului Gotham (de unde denumirea City), iar acest joc îl completează pe primul, aducând alți inamici clasici precum Pengiun sau Two-Face. Eidos au dat din nou lovitura cu acest titlu, fiind în 2011 jocul action/adventure al anului. Pe lângă Cavalerul Negru, putem juca chiar și cu Catwoman, la un moment dat Catwoman având rolul de a decide de ce parte a baricadei să încline victoria, Batman sau Joker, această decizie luând-o chiar noi. Sper doar că n-am dat un spoiler major și din contră, v-am stârnit interesul să-l jucați, chiar dacă a trecut ceva timp și au apărut și alte titluri în seria Batman: Arkham.

Harley Quinn’s Revenge (DLC)
Add-on al jocului Batman: Arkham City, povestea din Harley Quinn’s Revenge are loc după ce Batman îl învinge pe Joker în jocul de sine stătător, iar Harley, partenera lui Joker, pune la cale de-o răzbunare. Game-play-ul este la fel de antrenant, poate pe alocuri chiar mai dificil decât jocul BAC, și avem șansa să jucăm și cu Robin.

Clive Barker’s Jericho
Revenim și mai în timp, în anul 2007, când Codemasters lansează titlul Jericho, după ideea autorului și regizorului de film horror Clive Barker (printre filmele regizate: Hellraiser, Candyman…). Autorul britanic revenea după jocul de la începutul anilor 2000 (Clive Barker’s Undying), un joc primit foarte bine de critici și cu o poveste foarte bogată, demnă de un romancier. Jericho însă n-a fost așa de bine primit de critici la vremea lui, posibil din cauza așteptărilor prea mari sau a multor clișee in-game ale personajelor, dar fanii genului horror au apreciat însă jocul. Asta nu a împiedicat însă o revistă autohtonă să-l declare la final de an drept cel mai maro joc al anului. Și aici se refereau doar la culoare. Jocul în sine nu ne speria, însă Clive Barker arunca pe monitor cu mult sânge și macabru, scabros. Povestea promite mult, iar pe mine personal m-a cucerit. O trupă de paramilitari vrăjitori americani este trimisă în Orientul Mijlociu într-o misiune secretă, apoi aceștia ajung să treacă prin mai multe bariere ale timpului, în războaiele mondiale, era cavalerilor templieri, a Imperiului Roman, iar apoi prin vechea Sumerie, pentru a ajunge să se confrunte cu The FirstBorn (Primul Născut), o ființă foarte puternică pusă pe rele. Muzica titlului inspiră puțină teamă și reamintește de geniul horror al lui Clive Barker.
Lewdapocalypse (18+)
Un joc ce poate fi terminat în câteva ore, dacă nu mai puțin, Lewdapocalypse este o parodie a celebrei serii horror Resident Evil. Cu ocazia acestui titlu am aflat și eu ce înseamnă hentai-ul japonez, sau măcar o parte a lui. Un joc doar pentru adulți, ce l-aș recomanda doar dacă vă plictisiți rău.

Doom I
Închei seria de review-uri scrise cu un joc clasic, chiar de cult. id Software, având nume precum John Romero sau John Carmack, lansează în 1992 clasicul Wolfenstein 3D, în care ne pune în pielea eroului B.J. Blazkowicz pentru a killări naziști. Jocul a fost foarte mult jucat și simula foarte bine imersiunea 3D, cu toate că era de fapt 2D. Însă un an mai târziu, în 1993, idSoftware revine cu titlul Doom. De data aceasta un erou spațial (pușcaș marin) trebuia să salveze Pământul de demoni extratereștri în, din câte știu, primul joc Shooter 3D. Armele arată bine, muzica este destul de antrenantă iar inamicii sunt care de care mai hidoși, de la alți pușcași marini posedați până la păianjeni imenși sau roboți demoni cât un bloc de 10 etaje.

Doom II: Hell on Earth
După un an, în 1994 apare și sequel-ul, Doom II. Având subtitlul Hell on Earth, acțiunea se mută de pe Marte (din primul joc) pe Pământ. Jocul aduce câteva arme noi (double-barrel shotgun fiind doar una dintre ele) dar și inamici noi, însă acțiunea și gameplay-ul rămân la fel de antrenante. Developerii surprind din nou cu acest joc, în care story-ul nu mai este pus pe episoade, ci nivelele sunt trecute unul după altul, ca într-un episod imens și lung.

Doom II: No Rest for the Living
Un add-on sau DLC ce nu-l jucasem până recent, No Rest for the Living a fost pentru mine o surpriză plăcută. O combinație dintre vechiul joc Doom (II), cu aceiași inamici, gameplay și arme, dar cu nivele noi, neștiute de mine, combinație irezistibil de plăcută și savurată într-o după-amiază de zi liberă.
Rezultatul poll-ului pentru anul 1998
Ați votat și am decis. Jocul ce doresc să-l revizuiesc luna aceasta este Starcraft: Broodwar. Având versiunea Starcraft: Remastered, sper să-i termin la timp campaniile, chiar și cele din Expansionul Broodwar, pentru a vă prezenta un review cât mai complet. Clasamentul voturilor arată precum mai jos:
- Starcraft: Broodwar (2 voturi)
- Tomb Raider III: Adventures of Lara Croft (1 vot)
Mulțumesc mult celor care au votat sau care au citit articolele publicate din aceste zile de la cumpăna dintre ani. Țin să precizez că tolba cu jocuri va deveni din ce în ce mai mare pe măsură ce mă voi axa pe anii următori, dar să nu ne grăbim. În speranța că ați petrecut câteva minute plăcute citindu-mă, într-o pauză poate de la alte jocuri sau activități, vă doresc iarăși un An Nou 2024 cât mai bun și să keep calm and play on!
whosyourdadyMike
