Revista LEVEL în sumar: conspect, stats & highlights (1997-2013)

Cum aici, la un articol pe zi, și facem ceea ce predicăm (și vorbesc la plural, în caz că mai sunt dintre cititori care apreciază la fel ca mine rutina zilnică a obiceiurilor, constanța și perseverența în urmărirea unui scop mai mare), mi-am propus undeva prin toamna anului trecut să parcurg revistele LEVEL scanate de pe arhiva site-ului candaparerevista.ro și să citesc zilnic (la început doar în zilele lucrătoare, apoi, începând cu acest an -2024-, zilnic) editorialul fiecărui număr din revistă.

Probabil cea mai longevivă revistă de gaming din țara noastră, LEVEL a fost prima mea revistă de profil cumpărată vreodată, în care se dezbătea și analiza la modul serios acest fenomen al jocurilor video, cu privire de ansamblu la piața globală dar și cu accent pus pe piața autohtonă a jocurilor. Asta într-o perioadă când pe la TV începeau să se difuzeze răzleț și emisiuni cu aceeași tematică a jocurilor noastre cele de toate zilele…

Parcurgând revistă cu revistă, număr cu număr, am ales să citesc doar editorialele, căci nu m-am încumetat la obiectivul de a citi fiecare pagină cuvânt cu cuvânt, deși nu exclud că ar exista și asemenea persoane care să fi citit toate revistele LEVEL din scoarță în scoarță (cinste lor). Și cum parcurgeam filă cu filă, m-am gândit că poate ar fi util să încropesc și niște statistici, ca un fel de sum-up al acestei publicații ce oglindește, privită acum din exterior, evoluția fenomenului gaming din țara noastră dar și la nivel mondial.

Este un mod al meu de a oferi un tribut acestei reviste ce mi-a stârnit, întreținut și inspirat flacăra sau pasiunea către acest domeniu al jocurilor video și un cadou oferit celor care au citit, răsfoit sau au jucat jocuri demo sau full din CD-urile sau DVD-urile cu care revistele veneau la pachet.

Citind fiecare editorial, am putut urmări cum evolua acest domeniu gaming de la lună la lună pe plaiurile mioritice, iar dacă ai ajuns să citești până aici, te felicit și te anunț că urmează partea interesantă, căci am încheiat partea de introducere al articolului, intro ce îl voiam ceva mai succint.

Jocuri de nota 10

Statisticile ce le-am strâns includ jocurile notate cu 10 (sau cu note mai mari sau egale cu 9,50).

Primul joc notat cu 10 în revista LEVEL este Riven: The Sequel to Myst (joc notat cu 10 de Indianu’, în numărul 5, din ianuarie 1998). Au urmat apoi, tot în 1998, alte 3 jocuri notate cu peste 9,50, dar niciunul atingâng nota 10. Probabil din cauză că s-a început notarea cu zecimale.

În orice caz, luna ianuarie 1999 a adus în numărul 16 din revistă nu mai puțin de 5 jocuri de nota 10 (și de această dată mă refer la jocuri notate între 9,50 și 9,90). În tot acest parcurs al statisticilor și notelor, am lăsat la o parte jocurile ce au fost notate cu 9,40, 9,30, 9,20 ș.a.m.d., deși multe dintre aceste titluri ar fi putut fi trecute cu brio la orice secțiune de mențiuni onorabile, dacă nu mai mult.

Așadar, urmează o perioadă de an 1999 când alte 4 jocuri urmau să fie notate cu note de 10 (mai mari sau egale cu 9,50). Dar o lună precum ianuarie 1999 nu cred să mai fi întâlnit cu atâtea jocuri premiate într-un singur număr, pentru o bună bucată de vreme. Dacă sunteți curioși, puteți intra pe site-ul de la începutul articolului să vedeți numărul 16 din ianuarie 1999.

Anul 2000 aduce 8 jocuri de 10, menținându-se o medie constantă de un joc de 10 pe lună, dacă e să facem un raport estimativ. Același lucru e valabil și pentru 2001, cu 10 jocuri de 10.

Lucrurile se schimbă prin 2002 când, după 2 jocuri de 10 în primele 3 luni ale anului, raportul se modifică la 2 jocuri de 10 pe an, acest aspect putându-se observa și pentru anii care au urmat: 2003, 2004 și 2005. Cu un 2006 ce aducea doar un singur joc de 10, mi-e greu să cred că jocurile nu au mai fost de calitatea cea mai înaltă. Explicația ar fi ori că exigențele editorilor au fost ceva mai ridicate, ori sistemul de notare era astfel alcătuit încât să fie din ce în ce mai greu unui joc să treacă peste 9,50.

Anul 2007 aduce o schimbare în bine se pare, cu 4 jocuri de nota 10. Urmează 2008 tot cu 2 jocuri dar, cu o premieră de data aceasta: un joc de 10 curat! Este vorba de World of Goo, din decembrie 2008, notat de Caleb în numărul 135 al revistei. Așa ceva vă spuneam că nu se mai întâmplase din ianuarie 1998, dar când vorbeam totuși de o altă eră a gamingului și poate chiar a revistei. Așadar, exista un precedent, însă cufundat în teancul de reviste noi apărute peste ani.

Anul 2009 menține media de 4 jocuri de 10 pe an, la fel și 2010, tot cu 4 jocuri de 10. Aici apare iar un premiant, Super Mario Galaxy 2 (pe Wii), notat cu 10 curat de ncv în numărul 156 din septembrie 2010. Deși era inclus probabil în secțiunea jocurilor de platforme ce, probabil, erau notate doar cu jumătăți de unități (8,5; 9; 9,5; 10) și nu cu zecimale, acesta a fost practic al treilea joc notat cu 10 curat, din câte mi-a fost dat să văd răsfoind revista scanată și oferită digital.

2011 vine cu 7 jocuri de 10, ori pentru că jocurile și tehnologia începeau să fie iar din ce în ce mai bune, ori sistemul de notare devenise unul ceva mai blând. 2012 aduce încă un 10 curat, The Legend of Zelda: Skyward Sword (pe Wii), notat tot de ncv în numărul 172 al revistei din ianuarie 2012. Probabil a fost aceeași poveste ca și cu Super Mario Galaxy 2, un joc de platformă, fără un review foarte consistent, dar care nu merita o notă mai mică de atât, se pare. Au mai urmat alte 6 jocuri de 10 în 2012 (în total 7), ultimul dintre ele fiind GTR 2: Power & Glory 3 (un MOD), notat de Marius Ghinea în numărul 182 din decembrie 2012, tot cu 10 fix.

Ultimele 5 jocuri de 10 ale revistei au fost toate de 10 fix, și aici enumăr:

• GTR 2: Power & Glory 3 (un MOD), pomenit anterior, din nr. 182 din decembrie 2012
• Bioshock: Infinite, notat de Marius Ghinea în nr. 185 din aprilie 2013
• Sid Meier’s Civilization V: Brave New World, notat de Marius Ghinea, nr. 188, august 2013
• Amnesia: A Machine for Pigs, notat de același Marius Ghinea în nr. 190 din octombrie 2013
• și Puppeteer, notat de Aidan în numărul 192 din decembrie 2013, care și încheie lista.

În total, revista a însumat 72 de jocuri de nota 10 sau peste 9,50, alături de nenumărate alte jocuri revizuite și articole (piese hardware, filme, cărți, reportaje de la marile evenimente de gaming din lume și din țară, interviuri).

Este cazul să fac însă și un mare disclaimer: anumite numere nu le-am putut citi (cum este cazul numerelor 58 și 60, fiind greu lizibile), iar din numărul 124 lipsesc minim 6 pagini.

Dar cel mai mare disclaimer din secțiunea jocuri notate din acest articol ce începe să fie kilometric este că anumitor jocuri, destul de renumite, evidențiate sau hyped, nu le-am putut citi notele, întrucât ultimele pagini ale reviewurilor lipseau sau nu au fost scanate. Fie că a fost vorba despre o eroare umană sau de orice alt fel, fie că, pur și simplu, cel care a uploadat versiunea digitală a revistelor nu a dorit să publice și nota acestor jocuri, păstrând o oarecare doză de mister sau chiar exclusivitate, eu nu am decât să-i mulțumesc celui care a venit cu ideea de a scana, uploada și publica pe net o revistă pe care altfel nu aș fi avut șansa să o răsfoiesc integral într-o atât de mare măsură! Jocurile despre care vorbesc și care nu au fost incluse în statisticile notate de mine, indiferent dacă ar fi trecut sau nu baremul de 9,50, sunt:

• Gothic 3 (din numărul 111)
• Medieval 2: Total War (numărul 112)
• S.T.A.L.K.E.R.: Shadow of Chernobyl (numărul 116)
• Silent Hunter 4: Wolves of the Pacific (numărul 116)
• Mass Effect 2 (numărul 150)
• Star Trek Online (numărul 150)
• Gran Turismo 5 (pe PS3, din numărul 160)
• Monster Hunter 3 Ultimate (din numărul 186)

Ca un top și al recenziilor celor mai ample, la fel, incluzând aici doar paginile prezente pe site-ul mai sus menționat, avem jocuri cu review-uri ce s-au întins pe 12 pagini. Este vorba despre:

• The Elder Scrolls: Oblivion (din numărul 104)
• F.E.A.R. 3 (din numărul 168)
• și Diablo III (din numărul 176).

Însă cel mai amplu review (din cele ce mi-a fost dat să văd) a fost cel dedicat jocului The Elder Scrolls V. Skyrim. Un joc pe măsură cu o recenzie ce a însumat 16 pagini, scris în numărul 172 ce a avut nevoie de doi recenzori: Marius Ghinea și cioLAN.

Topul este completat de Mass Effect 3, cu 15 pagini (din numărul 175), și de Bioshock Infinite (din numărul 185) care se află la egalitate cu Total War: ROME II (din numărul 192), ambele însumând 14 pagini fiecare.

Jocurile full version din revistă

Deși am strâns suficiente date pentru un articol, nu m-am oprit aici. În a doua foaie a documentului Excel am notat toate jocurile incluse pe CD-urile sau DVD-urile LEVEL care veneau odată cu revista. Au fost în total 145 de numere care au inclus un joc full alături de alte unul sau două jocuri tot full în anumite situații, pe lângă utilitarele ce fuseseră de regulă incluse în partea a doua a bonusului digital.

Numărul 178 a inclus două luni, astfel pentru lunile iulie și august 2012, revista a apărut o singură dată.

Editorialiști și editoriale LEVEL

Mă bucur dacă ai reușit să citești până aici și îți spun că urmează o parte la fel de interesantă. Editorialele LEVEL de la începutul fiecărei reviste au adunat în total 19 editorialiști diferiți, pe lângă review-erii sau autorii articolelor care au apărut în fiecare număr dar care nu au publicat și în editorial, acest rol revenindu-i, probabil, redactorului-șef.

Aș fi putut face și aici o statistică a editorialiștilor ce au scris la început de fiecare număr, care mai mult – care și mai mult, dar într-un fel ar fi fost nedrept să fac și o astfel de catalogare, căci vorba scrisă nu se măsoară (mereu) în câte rânduri, articole sau publicații a scris fiecare, ci mai mult cât de bine a punctat, subliniat și iscat sentimente anumite idei. Așadar, vă lipsesc de un top al editorialiștilor care au scris cele mai multe editoriale sau au avut cele mai multe luni legate cu serii de editoriale, prezentându-vă doar numele ce au apărut la semnătura primei pagini a revistelor LEVEL, și când au apărut acestea pentru prima dată.

Practic, iată care au fost editorialiștii LEVEL și când au semnat ei prima oară un editorial în revistă:

Primul redactor ce a scris editorialul LEVEL a fost Mr. President (Florian Răileanu), care a publicat unul din primele gânduri și rânduri scrise în revistă, în numărul 2 din octombrie 1997.

I-a urmat apoi un editorial semnat în mod general: LEVEL Team, în numărul 6 din februarie 1998. În același an, Sergio Zichil semnează editorialul din numărul 10 din iulie 1998, urmându-i apoi Claude (numărul 11 din august 1998), Ganeska (numărul 19 din aprilie 1999), Marius Ghinea (numărul 20 din mai 1999) și Dr. Pepper (în numărul 21 din iunie 1999).

În anul ce a urmat, K’shu semnează și el prima dată un editorial în numărul 30 din martie 2000. I-a urmat un editorial semnat de patru redactori simultan (Sebah, Mike, Mitza, Claude) în numărul 41 din februarie 2001, editorial supranumit Scrisoarea redacției.

Mike & Mitza semnează editorialul din numărul 45 din iunie 2001, după care a urmat o serie de editorialiști longevivi, ce au predat ștafeta de la unul la celălalt, listă ce v-o prezint, fără alte comentarii, mai jos, alături de primul număr când a semnat fiecare pe prima pagină din revistă:

• Mike, numărul 48 din septembrie 2001
• Mitza, numărul 81 din iunie 2004
• Rzarectha, numărul 107 din august 2006
• Locke, numărul 124 din ianuarie 2008
• KiMO, numărul 131 din august 2008
• Caleb, numărul 156 din septembrie 2010
• cioLAN, numărul 173 din februarie 2012

KiMO & The Gang semnează editorialul numărului 182 din decembrie 2012, și lista editorialiștilor ce au debutat la un moment dat în revistă se încheie din nou cu un nume general, LEVEL, semnat la finalul editorialului din numărul 189 din septembrie 2013, unul dintre ultimele numere apărute ale revistei.

Acestea reprezintă poate doar o înșiruire seacă a numelor ce au semnat și au reprezentat fiecare curente, atitudini, păreri și opinii ale revistei de-a lungul anilor, ca să nu mai vorbesc de munca ce se afla în spatele fiecărei publicații viu colorate și cu informații pe măsură (poze, recenzii, răspunsuri la părerile cititorilor). Din ultima apariție a revistei LEVEL, numărul 192 din decembrie 2013, din redacție făceau parte Marius Ghinea, cioLAN, Aidan, Radu Sorop, ncv, KiMO, listă ce o mai include și pe Ramona.

Pe lângă aceste nume prezentate mai sus, în spatele cărora se află munca temeinică a lucrului într-o redacție, cu jocuri, articole și comunicate cu cititorii, muncă pe care probabil doar cei în cauză o pot estima la adevărata valoare, o parte ceva mai juicy ce am observat-o citind fiecare editorial câte unul pe zi v-o prezint acum, la final de articol și de sumarizare:

Citind editorialele, după cum scriam mai sus, am putut privi la nivel macro evoluția constantă sau fluctuantă a industriei de gaming, cu suișurile, coborârile abrupte, spike-urile tehnologice și jocurile revoluționare ce unele sunt jucate și astăzi de zor. Curios a fost și este și să citesc câte un review la cald al unui joc ce urma să devină legendar, cum ar fi spre exemplu Starcraft sau Age of Empires 1 sau 2. Alte înscrisuri notabile ce mi-au stârnit exclamația și s-au dovedit chiar profetice vi le redau în cele ce urmează, cu exemplele de rigoare. Paragrafele ce urmează reprezintă cireașa de pe tort al articolului de față.

În editorialul din iulie 1999, Dr. Pepper prevede fără să știe finalul revistei, cel puțin după câte am înțeles personal, alături de anul precis când acest lucru ar avea să aibă loc. Trebuie să menționez că o asemenea acuitate futurologică l-ar face invidios chiar și pe Nostradamus, probabil. Dovada este citatul ce-l redau așa cum l-am găsit în revista scanată din acea vară de final de mileniu, vară în care avusese loc și eclipsa de la Râmnicu Vâlcea.

Dăm fast-forward 10 ani mai târziu, când tot vara, de data aceasta în numărul din August 2009, KiMO prevestea un sfârșit în 2020. Acest titlu nu avea cum să nu-mi trezească mirarea, deși era vorba doar de un presupus sfârșit din punct de vedere al tehnologiilor folosite atunci de lumea gamingului din acea vreme. Editorialul integral îl puteți citi în imaginea următoare.

Tot la editoriale notabile mai enumăr și pe cel din numărul 163, din aprilie 2011, un editorial fără cuvinte (la propriu!). Articolul și pagina presupunea un labirint ca în desenele din cărțile copilăriei și făcea aluzie, din câte am înțeles, la faptul că forumul sau site-ul revistei LEVEL fusese de negăsit pentru o scurtă perioadă.

După un an, tot în aprilie, 2012 de această dată, numărul 175 marchează sfârșitul concurenței pentru LEVEL. KiMO semnează editorialul în care aflăm de dispariția concurenței pentru LEVEL în materie de reviste românești de gaming la acea dată, editorial ce îl puteți citi integral urmând acest link.

Cum spuneam și mai sus, numărul 178 a reprezentat o nouă premieră, primul număr ce a apărut pentru două luni de zile (iulie și august 2012), după luni și ani în șir de apariții consecutive și lunare ale revistei.

Un editorial inedit a fost cel din numărul 186 (martie 2013), primul editorial-conversație, ca un chat log dintre Marius Ghinea și cioLAN. Conversația (editorialul) o puteți găsi în acest link.

Penultimul editorial, cel al numărului 191 din noiembrie 2013, are în vedere viitorul industriei, dezbătându-se lansările lui XBOX One și Sony PS4. Practic, o pagină din trecut, despre viitor.

Sincer, nu mai știu în ce editorial, dar sesizasem la un moment dat și o ușoară aluzie către cei care au tendința de a omorî fiorul pasiunii (oricărui domeniu), năpădindu-l cu statistici. Cum nu am în arsenal cuvinte suficiente cât să descriu un elogiu pentru ce a reprezentat revista LEVEL și revistele de gaming din România, de orice fel, aduc și eu o mică ofrandă, acest articol în care am strâns în sumar câteva date despre numerele, jocurile și editorialele revistei LEVEL.

Lista integrală a statisticilor o puteți accesa din acest link.

Mulțumesc și felicitări pentru răbdarea de a fi parcurs până aici!

Îmi propun să continui cu seria de review-uri lunare ale anilor trecuți și în perioada ce vine, și să închei cu deviza

Keep calm and play on! 🙂